Interferenţa luminii - descriere calitativă
Atunci când într-o zonă din spaţiu se suprapun unde electromagnetice provenite de la două sau mai multe unde coerente se obţine o imagine constând din maxime şi minime de intensitate luminoasă numită imagine de interferenţă. Prin unde coerente întelegem unde între care există o diferenţă de fază constantă în timp.
Fenomenul este similar cazului undelor mecanice. Exemple de interferenţă pentru undele de la suprafaţa apei vedeţi mai jos:
In cazul utilizării unei surse de lumină monocromatică de culoare albastră şi a unui sistem de două fante prin interferenţa luminii provenite de la cele două fante se obţine o imagine de interferenţă formată dintr-o succesiune de maxime luminoase (numite franje luminoase) şi minime luminoase (franje întunecate).
Există mai multe metode de obţinere a undelor coerente şi deci de realizare fenomenului de interferenţă. Amintim două dintre cele mai utilizate:
- Prin dvizarea fromtului de undă. Cel mai cunoscut este dipozitivul Young cu două fante. Modul în care arată imaginea de interferenţă depinde de lumina folosită, de poziţia fantelor, distanţa dintre fante şi distanţa de la fante la ecran. Fanta este o deschidere foarte îngustă şi lungă.
- Prin divizarea amplitudinii frontului de undă. Cel mai cunoscut exemplu este lama cu feţe plan paralele. O rază de lumină ajunsă pe o lamă cu feţe plan-paralele sau peliculă parţial de reflectă parţial se refractă. Rază reflectată ajunge din nou la suprafaţă interferând cu raza reflectată. În felul acesta se obţin culorile peliculelor şi baloanelor de săpun.
Diferenţa între ceea ce credem că se întâmplă şi ce se întâmplă cu adevărat. Exeperimentul cu două fante variantă a experimentului lui Young.
Imagini de interfenţă şi difracţie cu laser.